Anna Karenina I. Mari clasici ai literaturii

LEV TOLSTOI

Considerat de William Faulkner cel mai bun roman al tuturor timpurilor, Anna Karenina este povestea a doua cupluri din aristocratia rusa care intruchipeaza pentru Tolstoi doua ipostaze diferite ale vietii amoroase si de familie. Fermecatoarea Anna Karenina, maritata de tanara cu un barbat rigid si rational, descopera iubirea carnala, patimasa alaturi de chipesul ofiter Aleksei Vronski, pentru care accepta in cele din urma sa-si paraseasca sotul si copilul. Spre deosebire de Anna si de amantul ei, uniti printr-o pasiune aproape fatala, Kitty Scerbatkaia si Konstantin Levin traiesc o poveste de iubire idilica. Dupa un inceput dureros - Kitty a fost respinsa de Vronski in favoarea Annei dupa ce ea insasi refuzase cererea in casatorie a lui Levin -, cei doi se regasesc, invingandu-si fiecare mandria ranita. Cu maiestria sa psihologica si stilistica neegalata, Tolstoi construieste intregul roman pe contrastul dintre aceste doua conceptii de viata si pe modul in care ele se insereaza in tesatura morala a societatii ruse din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Lev Nikolaevici Tolstoi (1828-1910) este autorul unei opere in care individualul si nationalul capata dimensiuni universale. Incepand cu trilogia autobiografica scrisa in perioada 1852-1857 si alcatuita din romanele Copilaria, Adolescenta si Tineretea, sondarea "fluiditatii" universului interior si a temeiurilor morale ale omului a devenit principala tema a operelor sale. In nuvela Cazacii, eroul, un tanar aristocrat, redescopera bucuria comunicarii cu natura, viata fireasca si integra a omului simplu. Capodopera Razboi si pace zugraveste viata intregii societati ruse in perioada razboaielor napoleoniene; evenimentele istorice si interesele personale, caile de autodefinire a personalitatii si spontaneitatea vietii populare sunt prezentate drept componente echivalente ale existentei natural-istorice. La sfarsitul anilor 1870, scriitorul a trecut printr-o criza spirituala amplificata ulterior de ideea desavarsirii morale si a "simplificarii" (care a dat nastere doctrinei si miscarii "tolstoismului") si a intreprins in operele sale o critica din ce in ce mai accentuata a institutiilor birocratice, a statului, a Bisericii (in 1901 a fost excomunicat din Biserica Ortodoxa Rusa), a civilizatiei si culturii, a intregului mod de viata specific "claselor cultivate", ilustrata in romanul Invierea, nuvela Sonata Kreutzer sau dramele Puterea intunericului si Cadavrul viu. De asemenea, interesul sau s-a indreptat spre temele mortii, pacatului, caintei si renasterii morale, precum in nuvelele Moartea lui Ivan Ilici, Parintele Serghi, Hagi Murad. La Editura Polirom au aparut: Anna Karenina, Razboi si pace, Invierea, Sonata Kreutzer si alte povestiri, Povestiri din Sevastopol, Copilaria, Adolescenta. Tineretea.