Infruntare la nivel inalt. Misterul convorbirii telefonice Stalin-Pasternak

ISMAIL KADARE

Traducere de Marius Dobrescu

Pe 23 iunie 1934, in atmosfera sumbra a Moscovei aflate sub teroare, Boris Pasternak primeste un telefon in apartamenul sau de pe strada Volhonka. Crede, mai intai, ca este o farsa cam nesarata a unui confrate. Dar se insala. La celalalt capat al firului este Kremlinul. Stalin cel temut ar dori sa discute despre Osip Mandelstam. De raspunsul lui Pasternak pare sa depinda soarta poetului aruncat in inchisoare dupa ce a indraznit sa-l ia in ras, in versurile sale, pe tiran. Patru ani mai tarziu, Madelstam murea intr-un lagar de tranzit din Gulag.

Incercand sa reconstituie, intr-un ametitor joc al oglinzilor, o convorbire incetosata de trecerea anilor si de rolul si miza fiecaruia dintre martorii directi sau indirecti, cea mai recenta carte a lui Kadare devine o meditatie asupra responsabilitatii si adevarului, asupra fragilitatii si curajului, scrisa de un maestru al nuantelor si dilemelor etice.

ISMAIL KADARE s-a nascut la Gjirokastra, in Albania, in 1936. A absolvit filologia la Tirana si si-a continuat studiile la Institutul de Literatura Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspiratii juvenile, caruia ii urmeaza in 1957 un al doilea, Visari. Trecerea la proza o face in 1963 cu romanul Generalul armatei moarte (Humanitas Fiction, 2020), care-i aduce notorietatea internationala. In anii urmatori publica romane si numeroase volume de povestiri, dobandind o reputatie greu de egalat in lumea literara: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronica in piatra (1971; Humanitas Fiction, 2012), O capitala in noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii insingurari (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arce (1978, Humanitas Fiction, 2015), Firida Rusinii (1978, Humanitas Fiction, 2016), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfarsitul toamnei (1988). In 1990 Kadare primeste azil politic in Franta si pana in 2001 locuieste la Paris, perioada in care ii apar romanele: Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008, 2015), Spiritus (1996; Humanitas Fiction, 2012), Florile inghetate din martie (2000). In 2001 Kadare se intoarce in Albania. Continua sa scrie romane care se bucura de succes: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005; Humanitas Fiction, 2012), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011), Cina blestemata (2009; Humanitas Fiction, 2013), Papusa (2015; Humanitas Fiction, 2018). Firmanul orb (Humanitas Fiction, 2017) contine cinci dintre nuvelele sale istorice, iar Calaretul cu soim (Humanitas Fiction, 2020) – patru nuvele investigand absurdul totalitar. Kadare este si autorul unor eseuri si scrieri memorialistice cum ar fi Dimineti la Café Rostand (2014; Humanitas Fiction, 2021) si Infruntare la nivel inalt. Misterul convorbirii telefonice Stalin-Pasternak (2018; Humanitas Fiction, 2022). A fost recompensat cu numeroase premii si distinctii literare, printre care primul Man Booker International Prize (2005) si Jerusalem Prize (2015). In anul 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, in grad de Comandor. Opera sa, nominalizata frecvent la Premiul Nobel, este tradusa in peste 40 de tari.