Jurnal, 1935-1944
MIHAIL SEBASTIAN
Cod produs: YHU12469
nu este in stoc
Acest produs nu mai este la vanzare
Capodopera a literaturii-document interbelice si una dintre cele mai tulburatoare si mai limpezitoare panorame ale vietii politice si artistice din Romania primei jumatati a secolului XX, Jurnalul lui Mihail Sebastian - obligat de vanturi istorice neprielnice sau de explicabile prudente sa astepte, vreme de cincizeci de ani, momentul primei sale aparitii publice - si-a castigat cu prisosinta...
Daca esti din
se livreaza in 2-5 zile lucratoare

Ai intrebari?
Suna-ne acum la 0311.100.294

Transport Gratuit
Peste 125 RON

Oferi un cadou?
Ti-l impachetam noi!
Jurnal, 1935-1944 de Mihail Sebastian
Capodopera a literaturii-document interbelice si una dintre cele mai tulburatoare si mai limpezitoare panorame ale vietii politice si artistice din Romania primei jumatati a secolului XX, Jurnalul lui Mihail Sebastian - obligat de vanturi istorice neprielnice sau de explicabile prudente sa astepte, vreme de cincizeci de ani, momentul primei sale aparitii publice - si-a castigat cu prisosinta locul printre cartile fundamentale ale literaturii romane. Publicarea sa a fost, aici si aiurea, o adevarata cumpana separatoare de credinte si convingeri. Sebastian isi incepe jurnalul sub semnul revelatiei apasatoare a alteritatii sale, care il proiecteaza intr-o realitate pe care crezuse ca o stapaneste. Se declanseaza, la el, o ampla criza sufleteasca si de constiinta, iar consemnarile - de-a lungul a zece ani - ale de-acum insinguratului diarist stau marturie a acestor tulburari launtrice, ca si a furtunilor ce bantuiau, in epoca, viata politica a tarii si a intregii Europe. Asemenea Jurnalului lui Jeni Acterian, Jurnalul lui Mihail Sebastian este o "capodopera a literaturii experientei" care nu a lasat - si nu va lasa - indiferent pe absolut nici un cititor. O carte de capatai pentru momente de cumpana, o opera care se citeste si, mai cu seama, se reciteste.
"Cartea aceasta merita sa stea pe acelasi raft cu Jurnalul Annei Frank si sa-si gaseasca la fel de multi cititori." (Philip ROTH)
"O capodopera plina de umanitate." (Paul BAILEY, Times Literary Supplement)
"O carte sclipitoare si obsedanta." (BBC History)
"Cutremurator, iscoditor si taios, Jurnalul lui Sebastian este mai mult decat o scriere esentiala pe tema razboiului si a Holocaustului: e un castig pentru patrimoniul intregii omeniri." (Literary Review)
Fotografia de pe coperta: Colectia Costica Acsinte, proiect initiat de Atelierele Albe si Muzeul Judetean Ialomita
MIHAIL SEBASTIAN (pseudonimul literar al lui Iosif M. Hechter), romancier, dramaturg, eseist si publicist roman, s-a nascut la 18 octombrie 1907, la Braila, intr-o familie de origine evreiasca. Intre 1915 si 1926 urmeaza clasele primare si Liceul "Nicolae Balcescu" din orasul natal. Absolva Facultatea de Drept si Facultatea de Filozofie ale Universitatii din Bucuresti, dupa care incearca, fara succes, sa-si ia doctoratul la Paris. Lucreaza ca secretar la o importanta casa de avocatura din epoca, fiind si avocat pledant. Debuteaza in 1926 cu versuri in revista ieseana Lumea. Bazar saptamanal si, in publicistica (sub pseudonimul Mihail Sebastian), la ziarul Politica. In 1928, incepe sa publice la Universul literar, Tiparnita literara, Vremea. Tot in 1928, devine colaborator, apoi (pana in decembrie 1933) redactor la Cuvantul (condus de Nae Ionescu), publicatie care, in ianuarie 1934, dupa asasinarea lui I.G. Duca, este suspendata din cauza pronuntatei orientari progardiste a directorului sau. In 1932-1933 este redactor la Romania literara (saptamanal condus de Liviu Rebreanu), iar intre 1932 si 1936 colaboreaza la revista Azi (condusa de Zaharia Stancu), apoi la Revista Fundatiilor Regale (redactor intre 1936 si 1940), Rampa, Viata romaneasca, L'Independance roumaine si altele. In 1932 ii apare primul volum, Fragmente dintr-un carnet gasit, iar un an mai tarziu, pseudoromanul Femei. In 1934, publica De doua mii de ani…, cu o prefata de Nae Ionescu. Atacurilor si criticilor tendentioase declansate de publicarea acestui volum le raspunde cu lucrarea polemica Cum am devenit huligan (1935). Ii apar romanele Orasul cu salcami (1935, premiat de Societatea Scriitorilor Romani) si Accidentul (1940). Se impune in viata literara ca dramaturg cu piesele de teatru Jocul de-a vacanta, Steaua fara nume, Ultima ora (ulterior ecranizate) si Insula (neterminata). La 7 septembrie 1940, in baza Decretului-lege din 9 august 1940, Mihai Sebastian este "licentiat din serviciu, fiind evreu": i se interzice sa mai profeseze ca jurnalist si i se retrage si licenta de avocat pledant. Preda literatura romana la Liceul Evreiesc din Bucuresti. In perioada razboiului nu are drept de semnatura. Piesa Jocul de-a vacanta este interzisa. Pentru a face posibila reprezentarea, la 1 martie 1944, a piesei Steaua fara nume, un fost coleg de liceu, avocatul Stefan Enescu, accepta rolul de "autor" al piesei, sub pseudonimul Victor Mincu. La inceputul anului 1945 este numit consilier la Ministerul Afacerilor Externe. In acelasi an, ia fiinta Universitatea Libera Democratica, unde urma sa tina cursuri si Mihail Sebastian. Dar in ziua de 29 mai, in drum spre Universitate, este lovit de un camion si moare, la varsta de 38 de ani. Inedit vreme de cincizeci de ani, Jurnalul (1935-1944), publicat in 1996 la Editura Humanitas, a fost tradus si editat in mai multe tari: Franta, SUA, Olanda, Cehia, Marea Britanie si Germania (editia germana a primit, in 2006, Premiul "Geschwister Scholl").
"Cartea aceasta merita sa stea pe acelasi raft cu Jurnalul Annei Frank si sa-si gaseasca la fel de multi cititori." (Philip ROTH)
"O capodopera plina de umanitate." (Paul BAILEY, Times Literary Supplement)
"O carte sclipitoare si obsedanta." (BBC History)
"Cutremurator, iscoditor si taios, Jurnalul lui Sebastian este mai mult decat o scriere esentiala pe tema razboiului si a Holocaustului: e un castig pentru patrimoniul intregii omeniri." (Literary Review)
Fotografia de pe coperta: Colectia Costica Acsinte, proiect initiat de Atelierele Albe si Muzeul Judetean Ialomita
MIHAIL SEBASTIAN (pseudonimul literar al lui Iosif M. Hechter), romancier, dramaturg, eseist si publicist roman, s-a nascut la 18 octombrie 1907, la Braila, intr-o familie de origine evreiasca. Intre 1915 si 1926 urmeaza clasele primare si Liceul "Nicolae Balcescu" din orasul natal. Absolva Facultatea de Drept si Facultatea de Filozofie ale Universitatii din Bucuresti, dupa care incearca, fara succes, sa-si ia doctoratul la Paris. Lucreaza ca secretar la o importanta casa de avocatura din epoca, fiind si avocat pledant. Debuteaza in 1926 cu versuri in revista ieseana Lumea. Bazar saptamanal si, in publicistica (sub pseudonimul Mihail Sebastian), la ziarul Politica. In 1928, incepe sa publice la Universul literar, Tiparnita literara, Vremea. Tot in 1928, devine colaborator, apoi (pana in decembrie 1933) redactor la Cuvantul (condus de Nae Ionescu), publicatie care, in ianuarie 1934, dupa asasinarea lui I.G. Duca, este suspendata din cauza pronuntatei orientari progardiste a directorului sau. In 1932-1933 este redactor la Romania literara (saptamanal condus de Liviu Rebreanu), iar intre 1932 si 1936 colaboreaza la revista Azi (condusa de Zaharia Stancu), apoi la Revista Fundatiilor Regale (redactor intre 1936 si 1940), Rampa, Viata romaneasca, L'Independance roumaine si altele. In 1932 ii apare primul volum, Fragmente dintr-un carnet gasit, iar un an mai tarziu, pseudoromanul Femei. In 1934, publica De doua mii de ani…, cu o prefata de Nae Ionescu. Atacurilor si criticilor tendentioase declansate de publicarea acestui volum le raspunde cu lucrarea polemica Cum am devenit huligan (1935). Ii apar romanele Orasul cu salcami (1935, premiat de Societatea Scriitorilor Romani) si Accidentul (1940). Se impune in viata literara ca dramaturg cu piesele de teatru Jocul de-a vacanta, Steaua fara nume, Ultima ora (ulterior ecranizate) si Insula (neterminata). La 7 septembrie 1940, in baza Decretului-lege din 9 august 1940, Mihai Sebastian este "licentiat din serviciu, fiind evreu": i se interzice sa mai profeseze ca jurnalist si i se retrage si licenta de avocat pledant. Preda literatura romana la Liceul Evreiesc din Bucuresti. In perioada razboiului nu are drept de semnatura. Piesa Jocul de-a vacanta este interzisa. Pentru a face posibila reprezentarea, la 1 martie 1944, a piesei Steaua fara nume, un fost coleg de liceu, avocatul Stefan Enescu, accepta rolul de "autor" al piesei, sub pseudonimul Victor Mincu. La inceputul anului 1945 este numit consilier la Ministerul Afacerilor Externe. In acelasi an, ia fiinta Universitatea Libera Democratica, unde urma sa tina cursuri si Mihail Sebastian. Dar in ziua de 29 mai, in drum spre Universitate, este lovit de un camion si moare, la varsta de 38 de ani. Inedit vreme de cincizeci de ani, Jurnalul (1935-1944), publicat in 1996 la Editura Humanitas, a fost tradus si editat in mai multe tari: Franta, SUA, Olanda, Cehia, Marea Britanie si Germania (editia germana a primit, in 2006, Premiul "Geschwister Scholl").
ISBN | 978-973-50-7950-5 |
Editura | Humanitas |
Colectie | Memorii/Jurnale/Biografii |
Autor | Mihail Sebastian |
An aparitie | 2023 |
Numar pagini | 608 |
Tip coperta | Hardcover |
Lungime | 20.5 |
Latime | 14.5 |
Cod Bare | 9789735079505 |
UM Dimensiuni | cm |
Fii primul care sparge gheata!
Spune-ne parerea ta despre acest produs si porneste discutia.