Ursuletul de plus si animalele

MICHAEL ENDE

Un ursulet batran pleaca intr-o aventura in cautarea unor raspunsuri.

Lavabil e un ursulet de plus ca toti ursuletii, doar ca un pic cam batran, peticit si singuratic. Nu mai are cu cine sa se joace - copilul care-l indragea a crescut si nu-i mai pasa de el. Dar iata ca intr-o zi o musca neobrazata il intreaba care e rostul lui pe lume si, nestiind ce sa-i spuna, ursuletul se hotaraste sa plece in lume in cautare de raspunsuri. Vor reusi oare animalele pe care le intalneste sa-l ajute?

De acelasi autor:

Elefantul Filimon
Papusa de carpa
Alte titluri de Michael Ende:

Elefantul Filimon , Editura Vlad si Cartea cu Genius, colectia GENIUS cartonat
Papusa de carpa , Editura Vlad si Cartea cu Genius, colectia GENIUS cartonat
Tranchila Tropatrop o testoasa de neoprit , Editura Vlad si Cartea cu Genius, colectia GENIUS cartonat
Omuletul Manca-Vise , Editura Vlad si Cartea cu Genius, colectia GENIUS cartonat
Jim Nasturel si Lukas, mecanicul de locomotiva Cartile de aur ale copilariei , Editura Arthur, colectia Cartile de aur ale copilariei
Punci cu porunci paperback , Editura Arthur, colectia Classic Yellow
Punci cu porunci , Editura Arthur, colectia Classic Yellow
Povestea fara sfarsit , Editura Arthur, colectia Arthur GOLD
Jim Nasturel si Lukas, mecanicul de locomotiva , Editura Arthur, colectia Orange Fantasy
Jim Nasturel si cei 13 salbatici , Editura Arthur, colectia Orange Fantasy

Ilustratii de Cornelia Haas

Traducere din limba germana de Gabriel H. Decuble

Titlul original: "Der teddy und die tiere"

Varsta recomandata: 4+

Cunoscutul scriitor german Michael Ende (12 nov. 1929 - 28 aug. 1995), devenit celebru mai ales prin romanele sale pentru copii, a fost, de asemenea, actor, critic de film (la radiodifuziunea bavareza) si autor dramatic. Este fiul artistului plastic Edgar Ende, cu care a avut o relatie tensionata, marcata de scurte momente de reconciliere. Una dintre cartile lui, Der Spiegel im Spiegel. Ein labyrinth, un volum de povestiri suprarealiste, este ilustrata cu optsprezece dintre litografiile tatalui sau. Intentionand sa devina actor, Ende a studiat teoria interpretarii clasice si moderne si a audiat cursuri de regie. La incheierea studiilor, a fost repartizat la un teatru de provincie. Desi nu a avut aparitii remarcabile pe scena, actoria a fost benefica pentru cariera sa literara.
Dupa ce fusese respins de mai multe edituri, primul roman al lui Ende, Jim Nasturel si Lukas, mecanicul de locomotiva, apare, in 1960, la editura Thienemann din Stuttgart, urmat, in 1962, de cea de-a doua parte a cartii, Jim Nasturel si cei 13 salbatici. Ideile si tematica celor doua carti contrasteaza cu ideologia rasista a evolutiei, promovata in Germania celui de-al Treilea Reich, in care a copilarit Ende.Din 1970, Ende s-a stabilit la Roma impreuna cu sotia sa, Ingeborg Hoffmann. In 1973 ii este publicat, in Germania, romanul Momo, la care lucrase timp de sase ani; acesta va fi tradus in peste 30 de limbi.
Solicitat sa participe la a doua editie a Antologiei inocentei, coordonata de scriitorul roman Iordan Chimet, Ende devine prietenul acestuia. Au purtat o corespondenta adesea clandestina (din cauza restrictiilor impuse de regimul comunist din Romania acelor vremuri), care a fost ulterior publicata de Chimet sub titlul Scrisori printre gratii. Ende va imprumuta din feeria lui Chimet, Inchide ochii si vei vedea Orasul, un personaj, Elli, pentru o piesa de teatru in versuri si in proza, transpusa ulterior pe muzica. In 1979 apare romanul Povestea fara sfarsit, "o carte pentru copii, potrivita si pentru adulti" si "o carte pentru adulti, potrivita si pentru copii", dupa cum a numit-o critica. Povestea fara sfarsit este ecranizata in 1983, dar Ende considera filmul un produs strict comercial, care s-a indepartat mult de romanul sau; a urmat un proces pe care scriitorul l-a pierdut. In 1986, romanul Momo a fost, la randul sau, ecranizat; de aceasta data, autorul s-a aratat destul de multumit de film.
In 1985, dupa moartea lui Ingeborg, Ende se reintoarce in Germania. Aici se recasatoreste, in 1989, cu traducatoarea japoneza a cartilor sale, Mariko Sato.