Samanismul si tehnicile arhaice ale extazului

MIRCEA ELIADE

"Desi exista o istorie a religiei, ea nu este ireversibila, ca oricare alta istorie. Dialectica sacrului permite orice reversibilitate; nici o "forma" nu este scutita de degradare si descompunere, nici o "istorie" nu este definitiva. Or, se intimpla ca reversibilitatea pozitiilor religioase sa fie si mai evidenta in experientele mistice ale societatilor arhaice. Samanismul este tocmai una din tehnicile arhaice ale extazului, mistica, magie si "religie" in sens larg. Ne-am straduit sa-l prezentam in diferitele sale aspecte istorice si culturale si am incercat sa schitam chiar o scurta istorie a formarii samanismului din Asia Centrala si Septentrionala. Dar cel mai mare pret l-am pus pe prezentarea fenomenului samanic insusi, pe analiza ideologiei sale, pe discutarea tehnicilor sale, pe simbolismul si mitologiile sale. Credem ca o atare lucrare este susceptibila sa-l intereseze nu numai pe specialist, ci si pe omul cultivat, in general, si tocmai acestuia ne adresam in primul rind." (Mircea ELIADE)

MIRCEA ELIADE (Bucuresti, 28 februarie 1907 - Chicago, 22 aprilie 1986) a facut studii de filozofie la Bucuresti, incheiate cu o teza despre filozofia Renasterii (1928), si la Calcutta, India (decembrie 1928-decembrie 1931). Isi sustine doctoratul in filozofie, la Bucuresti, cu o lucrare asupra gandirii si practicilor yoga (1933). Intre anii 1933 si 1940, simultan cu o intensa activitate teoretica, beletristica si publicistica, tine cursuri de filozofie si de istoria religiilor la Universitatea din Bucuresti. In timpul razboiului, este atasat cultural al Ambasadei Romaniei la Londra (1940-1941) si al legatiei romane de la Lisabona (1941-1945). Din 1945 se stabileste la Paris, unde preda istoria religiilor, intai la Ecole Pratique des Hautes Etudes (pana in 1948), apoi la Sorbona. Invitat in SUA, dupa un an de cursuri tinute ca Visiting Professor pentru "Haskell Lectures" (1956-1957), accepta postul de profesor titular si de coordonator al Catedrei de istoria religiilor (din 1985 Catedra "Mircea Eliade") a Universitatii din Chicago.

Cronologia operei stiintifice si filozofice (prima editie a volumelor): Solilocvii (1932); Oceanografie (1934); Alchimia asiatica (1935); Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne (1936); Cosmologie si alchimie babiloniana (1937); Fragmentarium (1939); Mitul reintegrarii (1942); Salazar si revolutia in Portugalia (1942); Insula lui Euthanasius (1943); Comentarii la legenda Mesterului Manole (1943); Os Romenos, Latinos do Oriente (1943); Techniques du Yoga (1948); Traite d'histoire des religions (1949); Le Mythe de l'Eternel Retour (1949); Le Chamanisme et les techniques archaiques de l'extase (1951); Images et symboles (1952); Le Yoga. Immortalite et liberte (1954); Forgerons et alchimistes (1956); Das Heilige und das Profane, 1957 (Le Sacre et le profane, 1965); Mythes, reves et mysteres (1957); Birth and Rebirth, 1958 (Naissances mystiques, 1959); Mephistopheles et l'Androgyne (1962); Patanjali et le Yoga (1962); Aspects du mythe (1963); From Primitives to Zen (1967); The Quest, 1969 (La Nostalgie des origines, 1970); De Zalmoxis a Gengis-Khan (1970); Religions australiennes (1972); Occultism, Witchcraft and Cultural Fashions (1976); Histoire des croyances et des idees religieuses I-III (1976-1983); Briser le toit de la maison (1986).